| 07 Februarie 2012
Canti acum, te ingrijorezi la anu’ !
„Apoi, in invoire cu poporul, a numit niste cantareti care, imbracati cu podoabe sfinte si mergand inaintea ostirii laudau pe Domnul si ziceau: „Laudati pe Domnul caci indurarea Lui tine in veac!“ (2 Cronici 20,21)
Capitolul 20 din cartea Cronicilor este unul dintre cele mai grozave din intreaga Biblie. Regele Iosafat al Iudeei este anuntat de unul dintre spionii lui ca o mare armata este la granita.
Care este primul lucru pe care-l face ? Strange armata ? Nu, se roaga ! Buna alegere. Ce face in al doilea rand ? Curata armele ? No, convoaca o adunare nationala. Urmatorul pas : instruire ? Nu, aduna tot poporul, chiar si pe copii, in templu pentru o intalnire de rugaciune !
Acesta este un rege cu totul diferit. Nici chiar David sau Solomon nu au facut asa ceva atunci cand erau amenintati.
Iosafat rosteste o rugaciune frumoasa (déjà ai citit tot capitolul, nu-i asa ?) care se incheie cu „Nu stim ce sa facem dar ochii nostri sunt indreptati spre Tine.“
Ei bine, era de asteptat ca Dumnezeu sü nu ignore o astfel de credinta. Un om din sala a fost inspirat de Dumnezeu sa transmita urmatorul mesaj. El a spus : „Nu va temeti, caci nu voi veti lupta ci Dumnezeu. Maine mergeti inaintea lor si asteptati.“ Ce sa faca? Sa lupte ? Sa trimita spoini ? Nu, sa astepte. Ce ciudat ! Regele Iosafat nici ca putea sa faca mai bine. La inceput s-au rugat mult si L-au laudat pe Dumnezeu din toata inima lor. In urmatoarea dimineata, omul respectiv a repetat profetia, incurajandu-i o data in plus. Dupa aceasta cel putin a strans armata, dar a pus in fata ei un cor. Un cor? In primul rand? Cum o fi fost sa canti in acel cor? Au inceput sa mearga, sa cante si cand au ajuns pe campul de lupta, dusmanii lor se omorasera déjà unii pe altii.
Extraordinar !
Nu am fost niciodata in razboi. Nu am vazut nici macar o batalie. Dar am avut multe lupte pe plan spiritual. In adolesenta, atunci cand am citit povestirea aceasta, am descoperit in ea un bun plan de bataie. Acum intotdeauna incerc sa imi aduc aminte. Atunci cand vine o incercare, o veste rea, un conflict, o ingrijorare, un moment de intristare, inainte de toate cant ! Am apoi tot timpul din lume sa ma ingrijorez. Lauda-L pe Dumnezeu inainte de a vedea victoria. Trebuie sa iti spun ca lucrurile nu sunt deloc usoare asa cum par aici. Dar Dumnezeu iese intotdeauna invingator si uneori acest lucru se intampla destul de repede.
Dumnezeule atotputernic, care transformi vestile rele in vesti bun, ajuta-ma sa imi indrept intotdeauna privirile spre Tine in mod natural, asa cum floarea soarelui se invarte dupa soare si o un copil se tine tot timpul dupa mama lui. Atunci cand nu stiu ce sa fac, aminteste-mi sa apeleze mereu la Tine. Adu-mi aminte ca lupta este a Ta si tot ce am eu de facut este sa ma rog, sa merg la fata locului si sa astept interventia ta.
Text tradus şi adaptat din volumul „My Identity in Christ:365 Daily Devotionals”, Debbonaire Kovacs
Sursa foto
Copyright © 2011 by The General Conference of Seventh Day Adventist Youth Ministries Department